Se afișează postările cu eticheta Personal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Personal. Afișați toate postările

vineri, noiembrie 08, 2013

Mihail si Gavril

Cum sarbatoresc ? O sticla de Sange de taur si lacrimi pe obraji... Multe lacrimi...

vineri, octombrie 19, 2012

12 ani si jumatate...

Atatia s-ar fi implinit astazi... :(((

Still love u...

marți, mai 15, 2012

joi, mai 10, 2012

Concluzia

A fost mai simplu să ne spunem adio decât să recunoaştem cât ne iubim.

vineri, aprilie 06, 2012

joi, aprilie 05, 2012

Totul s-a terminat...

Nu pentru ca as vreau eu, ci pentru ca asa isi doreste...
Pentru a fi un intreg, este nevoie de amandoi...
Dar, iepurasul mi l-a luat...

luni, martie 19, 2012

12!

Azi, 19 martie...
O viata de om...
Sau un om fara viata...
Atat de departe...
Si totusi atat de aproape...

miercuri, februarie 22, 2012

luni, februarie 20, 2012

What's meant to be ?

Pana la cer...
Pana la stele...
Si chiar mai departe...

Poate...

...intr-o zi iti va fi dor de mine...

duminică, februarie 19, 2012

Doare...

... Dar cui ii pasa ?

miercuri, februarie 15, 2012

Adio

Pentru totdeauna...

marți, februarie 14, 2012

luni, februarie 13, 2012

13

Totul s-a terminat.

14 februarie

Nu astazi, maine...
Dar pana atunci, astazi, 13.

Credeam in tine

In fiecare zi descopar lumea. Si la propriu si la figurat.
In fiecare zi aflu ceva nou despre persoanele din viata mea.
As fi preferat sa-mi spui asta. Poate era mai putin dureros...

sâmbătă, februarie 11, 2012

Ce faci ?

Da ! Chiar asta vreau sa stiu... Ce faci acum ?

miercuri, februarie 08, 2012

marți, februarie 07, 2012

In urma ta

Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.

Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, -
Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
(Altfel, George Bacovia)

Nu-ti pasa...

Mai tii minte "Gandacelul"?

- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
(Elena Farago)